Saturday, January 18, 2014

CONSULTAŢII PENTRU EXAMENUL PRACTIC.


Consultaţiile sunt răspunsuri pe care le-am dat, în ultimii ani, întrebărilor de pe „Forumul începătorilor”.

Incepătorii insistă, pe bună dreptate, pentru a îşi însuşi atenţia specializată şi sunt preocupaţi deasemeni să ofere confort călătorilor. Când candidatul nu conduce în siguranţă, examinatorul nu-i acordă încredere. Oricare începător săvârşeşte stângăcii pe care nu le conştientizează. De aceea trebuie să conducem analizându-ne obiectiv atitudinea, cu scopul de a oferi garanţii călătorilor. Vom respinge pornirea naivă de a arăta că suntem deja şoferi.

Călătorii vor un conducător foarte atent, nu unul interesat să se afirme, fie cum o fi.


Viteza, în timpul probelor, trebuie să corespundă cu dificultatea traseului, dar şi cu gradul nostru de pregătire, gradul de pregătire al candidatului. Mergând cu un şofer începător care adoptă uneori o viteză nepotrivită cu posibilităţile lui de reacţie, călătorii se simt abandonaţi în nesiguranţă. Pe de altă parte, vom evita îngreunarea traficului. Astfel că vom merge, pe unde este posibil, cu viteza legală maxim admisă, dar imediat ce am prevăzut modificarea condiţiilor, vom încetini din timp şi fără grabă. La exerciţii vom căuta să ne educăm atenţia specializată. Fiecare loc pe unde trecem corespunde, din toate punctele de vedere, unei situaţii particulare studiate deja la exerciţii. Va trebui să recunoaştem imediat tipul acelui loc şi să aplicăm ceea ce am exersat. Astfel, nu vom fi nevoiţi să procesăm pe loc, totalitatea elementelor de executat, regulamentar.


Candidatul nu va căuta să joace rolul unui profesionist, încercând astfel, cu naivitate, să înşele examinatorul; o tentaţie nevinovată, întâlnită la examen, tentaţie sancţionată todeauna prin respingere. Sunt destui şoferi naivi, cu vechime, care au încredere nejustficată, atât în posibilităţile lor, cât şi în maşină, şi care nu renunţă la aceste convingeri cât timp nu fac un accident.


Unii candidaţi conduc bine dar greşesc punându-şi exagerat capacităţile în evidenţă . În condiţiile examenului, s-ar putea să stăruie inutil simulând profesionalismul. În loc să-şi canalizeze atenţia pentru a face impresie, ar fi bine să se evidenţieze prin atenţie deosebită, pas cu pas şi, să nu neglijeze a servi examinatorului şi călătorilor un climat de siguranţă şi confort.


Toată lumea este de acord că se poate conduce remarcabil numai ţinând seamă insistent de criteriile:
·    respectarea prevederilor legale şi preventive, pas cu pas şi fără discriminări;
·         asigurarea unei călătorii confortabile, fără a provoca îngrijorări din partea călătorilor; toate acestea fiindcă ne-am format
·             atenţia specializată a conducătorului.
Nu putem avea încredere într-un vicleşug care să acopere lipsa de experienţă. Totuşi se poate promova examenul când conştietizăm că nu putem încă destule, dar avem grijă deosebită pentru parcurgerea drumului. Deci un candidat acceptabil este cel care se străduieşte să facă faţă conducerii. Nu o stăpâneşte impecabil, dar este convins că fără strădanie nu va reuşi să conducă în siguranţă. Deocamdată păşeşte corect, fără grabă, iar prin atitudinea lui sugerează că va fi tot mai bun.


La examen nu e loc pentru emoţii. Candidatul are foarte multă treabă.  Urmăreşte clipă de clipă să reacţioneze corect la greutăţile care apar, la respectarea obligaţiilor şi la confortul călătoriei. Nu ai timp nici un moment să-ţi imaginezi ce impresie faci. Se poate spune, până la urmă, că de examen nu scăpăm nici după ce avem permis. Asta e viaţa şoferului.

Răspunsuri.
Emoţia.
Cineva:
Buna tuturor. Mi-a venit si mie vremea sa dau traseul, in 25 august am luat sala cu 24 de puncte iar acum se apropie data de 22 octombrie cand v-a trebui sa ma prezint la examenul practic. Am citit toate raspunsurile voastre, care m-au incurajat dar m-au si descurajat totodata. Am o multime de intrebari; Ce sa fac? Ce sa nu fac? Cum sa merg? Cu ce viteza sa merg? Cat o sa ma tina? Pe unde o sa ma duca? si inca o gramada din acestea. De condus eu cred ca conduc bine, pe langa cele 15 sedinte pe care le-am facut cu un instructor foarte de treaba si calm cu o masina pe care o "iubesc" foarte mult am mai mers de cateva ori cu tatal meu in poligon ca sa imi mai revin putin dupa 2 luni si ceva de cand nu am mai condus. In 20 si 21 mi-am mai programat cate o sedinta sa ma obisnuiesc iarasi cu masina (Un Golf 5 1.9 Tdi) si sa mai fac ceva km prin oras. Daca puteti sa imi dati ceva sugestii care m-ar putea ajuta v-as fi recunoscator. Btw sunt putin mai emotiv ... Deci cred ca o sa am probleme cu emotiile.
Răspuns:
 Dacă staţi bine cu condusul, cum spuneţi şi se vede că aveţi dreptate, concentraţi-vă la fiecare pas pentru a face exact ceea ce trebuie. La examen nu analizaţi, după parcurgerea unor secvenţe ale drumului, ce a ieşit. Atenţie mare la pasul imediat următor. Trebuie să vă preocupe vizibil numai elementele de conducere care urmează şi cele care deja se succed. Altfel vă poate desconcentra, de la drum, grija vizând soarta examenului şi veţi pierde grijile pentru răspunderea conducerii. În plus, iată un secret. Examinatorii urmăresc dacă nu cumva vă place să vă eliberaţi uneori de concentrarea atenţiei, sau dacă simulaţi nepăsare ori îndemânare. 
Când vă concentraţi la drum, emoţia pierde terenul.
Cineva:

Salutare, din fericire, revin cu vesti bune. L-am luat. Cum a fost? Pai pe langa multe emotii mai ales dupa ce am aflat ca am picat cu cel mai "al dracului" examinator (din 14 cati am fost la el doar eu cu inca o fata l-am luat) a fost ok. Nu am lasat emotiile sa intervina intre mine si ce imi dorteam cel mai mult in prezent (Din clipa in care am pornit nu am mai avut nici-o emotie). M-a purtat cam 25-30 de minute prin sensuri, drum cu/fara prioitate etc. Pe scut a fost bine. Multumesc mult de sfaturi si va doresc drumuri fara evenimente neplacute!

Aici, un răspuns:
Am citit destăinuirea dv scrisă după examen. Desigur că nu aveţi exerciţiu suficient şi nu aţi fost preocupat mai demult de conducere. Nu aţi băgat în seamă, încă de când eraţi copil (!), unele chestiuni, şi, nu puteţi avea cine ştie ce ambiţii. La această dată circulaţia este cât se poate de pretenţioasă. La fiecare pas, periculoasă. Examinatorul a băgat de seamă că încă nu vă poate admite, deşi nu faceţi greşeli. Să nu creadă cineva că, în aceste cazuri, examinatorul depunctează corect. Astfel, dacă trebuie, el îşi propune să găsească pretexte şi justifică găsind depunctări, mai mult sau mai puţin severe.
Vă mai trebuie exerciţiu pentru a atinge două scopuri:
-        formarea atenţiei, astfel ca să reuşiţi a fi concentrat pas de pas la problemele conducerii. Să nu vă permiteţi uneori clipe de analiză a impresiei pe care o faceţi. Apoi, chiar dacă aveţi o mâncărime, la nas de exemplu (!..), e bine să o neglijaţi;
-        trebuie să reuşiţi un mers confortabil, un mers care să transmită călătorului că îi doriţi siguranţă şi că nu vă permiteţi să-l amăgiţi cu „măiestria” dv.

Altcuiva:
Faptele pe care le prezentaţi mi se par inexplicabile. Nu trebuia să fiţi sancţionată atât de aspru.
Vreau să vă informez, poate nu ştiţi, asupra unei probleme, compusă din mai multe elemente, şi anume, verificarea de către examinator a concentrării atenţiei candidatului. Desigur că la examen este încă prea devreme pentru a găsi atenţia conducătorului formată, întru-totul. Dar chiar şi aşa, oricare candidat poate fi convingător, circulând cu grijă evidentă şi fără grabă. Altul, greşit orientat, ar vrea să convingă mimând un profesionalism închipuit, ceea ce sugerează iresponsabilitate. Între aceste extreme pot exista multe variante, care ne dau idee de multitudinea aprecierilor posibile şi de posibila subiectivitate a examenului.
Rămâne să înţelegem că, oricum, va veni timpul să promovăm, pentru că stadiul pregătirii va deveni, cu timpul, deosebit de bun.

Altcineva:
Salutare! Cumnatul meu are acum pe 24 ex la traseu (a 3 oara). Marea problema este ca nu poate trece peste emotii si din aceasta cauza face greseli si bineinteles ca este picat. De fel conduce ok si nu se grabeste fiind destul de atent, dar cand il vede pe ''bau-bau'' ca se urca in masina si da tonul plecarii deja se pierde si nimic nu ii mai iese. Am incercat sa-l calmez cum am putut si l-am incurajat (am stat cu el pana la strigare apoi l-am asteptat pana a terminat exam) dar nimic nu a avut efect. Deja se gandeste cu groaza ca ar putea pica iar si asta îl descurajeaza enorm. Cum pot sa-l mai ajut?
Răspuns:
 Unii candidaţi trec greu la examen. Modul lor de a conduce nu inspiră încredere iar examinatorii nu îşi asumă răspunderea. Am cunoscut o doamnă care a dat examen, timp de un an, în fiecare lună. La al 12-lea examen a reuşit.
Desigur că emoţia împiedecă o conducere sigură. Emoţia - după mine - apare la cei care conştientizează că nu sunt siguri pe ceea ce au de făcut. Le trebuie mai multă experienţă până capăta siguranţă. Alţii, din inconştienţă, sunt mulţumiţi de ceea ce fac şi ignoră consecinţele ce ar rezulta din inconştienţa lor. Examinatorii sunt pregătiţi să sesizeze ambele forme de exteriorizare. Nu discutăm aici ce semne văd ei, mai ales că nu ne pregătim pentru asta. Ştim că este nevoie de o educare specializată a atenţiei, educare legată numai de conducere şi de respectarea prevederilor legii. Preocupările zilnice nu ne obligă, să ne concentrăm fără milă atenţia, în fiecare secundă, aşa de mult cât suntem obligaţi fiind la volan. Nu avem această obişnuinţă severă. În plus, la volan, ne vom concentra exclusiv aspra unor anume elemente, după prevederile legale şi după conduita preventivă. Vom cunoaşte bine legea şi conduita preventivă, vom începe a le realiza practic, şi, a ne apropia de rutină, ştiind că locurile pe unde trecem le-am sistematizat pe fiecare într-o grupare, unde au abordare comună.
Examenul se poate promova când conştietizăm că nu putem „de toate”, dar avem griji evidente şi permanente. Deci un candidat acceptabil se străduieşte să facă faţă conducerii. Nu o stăpâneşte dar este profund convins că trebuie să stăruiască. El nu se preocupă de impresia pe care o face.

*  *  *
Examinatorul este sensibil când constată o anumită stare a candidatului, pe care o consideră admirabilă şi demnă a fi o descoperire a lui, proprie. Anume, candidatul care ştiind cât de greu este să fie stăpân pe maşină şi pe el însuşi, cât de greu este să ştie toate regulile bine şi să le respecte pe toate, datorită atenţiei solicitată la maximum, fără milă şi fără perdea. El „promite” să conducă din ce în ce mai bine, fiindcă garantează cu seriozitatea sa. Când candidatul pleacă la examen parazitat de ideea că „domnu examinator” nu ştie de nimic decât să pice, iar el, candidatul, îi arată cât de forţos este pe comenzi la bord (cu o groază de stângăcii), va rata desigur examenul. Devin nesuferiţi (chiar şi instructorului) elevii care arată ostentativ cât de bine se pricep să se plimbe. Ei nu îşi conştientizează stângăciile. Se pare că au convingerea că pot fi admişi fiindcă „toţi proştii au carnet”. Este desigur o orientare conflictuală faţă de examinator, căruia îi place să sesizeze seriozitatea viitorului conducător.
Să demonstraţi examinatorului că, deşi sunteţi conştient de lipsa dv de experienţă, vă preocupă total respectarea prevederilor legale şi preventive, şi, confortul călătorilor; chiar dacă aveţi unele stângăcii pe care nu le puteţi controla încă. În acest sens pot să vă încurajez subliniind că la examen aveţi, vizibil, multă treabă. Clipă de clipă. Nu aveţi timp să analizaţi ce impresie faceţi. Sunteţi numai candidat, nu sunteţi şi examinator. Ar fi o preocupare suplimentară, neproductivă. Nu vă interesează nici să vă autocriticaţi, decât după final.
Confortul călătorului presupune să conduceti astfel ca sa nu poată sesiza cineva, vreodată, când sunteţi dv la volan, că ar putea interveni un pericol. Multă grijă pentru executarea blândă a comenzilor şi pentru anticipaţie.
Aceaste orientări le adoptă toţi şoferii serioşi.

*  *  *
Trebuie să daţi examen pe maşina cu care aţi exersat. Ori de câte ori am schimbat maşina, mi-au trebuit circa 10 ore pentru a mă obişnui. Începătorii nu sesizează necesitatea aceasta fiindcă au spiritul autocritic sub minimum. Sunt superficiali în aprecieri, şi consideră comenzile aproximativ asemănătoare la toate maşinile.

*  *  *
Se discută mult despre ce vor examinatorii.
Ei caută un candidat care să-i satisfacă. Din păcate au rar această satisfacţie, sau măcar altele cât de cât mulţumitoare. Circulaţia este astăzi cu pretenţii deosebite. Trebuie respectate strict, în fiecare clipă, prevederi legale şi preventive. Călătorii trebuie să se simtă mereu în deplin confort şi în siguranţă desăvârşită. Cum? Datorită unor grji serioase şi evidente din partea conducătorului.
Dacă examinatorul nu se poate „satisface”, el pregăteşte respingerea. Caută pretexte până le găseşte şi le depunctează.

*  *  *
De acord cu Gabi. Extraveralul este contraindicat. Nici alte medicamente nu sunt bune fiindcă nu ştiţi la ce vă pot duce, în cazul dv. Demult, luam uneori extraveral dimineaţa pentru a mă proteja, ziceam eu, faţă de unele presuni care puteau să apară la servici. Astfel că m-a prins lumina roşie într-o intersecţie unde erau dimineaţa câte doi miliţieni. Unul dintre ei m-a oprit la ieşirea din intersecţie. Mi-a luat permisul. Sunt convins că din cauza extraveralului.





No comments:

Post a Comment